Coordonarea în fotbal: De ce este necesară și cum să o antrenezi

Controlul propriului corp și al mingii este esențial în antrenamentele și meciurile de fotbal. Lipsa de coordonare duce la abilități mai slabe, tehnici de pase mai proaste, schimbări de direcție mai lente și performanțe mai slabe în duelurile corp la corp. La fel ca și condiția fizică, coordonarea corpului și a sistemului nervos trebuie antrenată pentru ca performanța jucătorilor pe teren să se îmbunătățească constant. În acest articol, vom discuta despre importanța coordonării în fotbal și vom menționa și exemple de exerciții care ajută la dezvoltarea acesteia.

Ce este coordonarea?

Coordonarea este capacitatea de a corecta activitatea motorie astfel încât mișcarea corpului să corespundă cât mai mult structurii ideale a activității motorii. Această abilitate este strâns legată de sistemul nervos central, care controlează zonele importante pentru o mișcare specifică.

• Capacitatea de orientare în spațiu ajută la determinarea și schimbarea poziției și mișcării corpului în spațiu și timp în raport cu câmpul de acțiune sau un obiect în mișcare. Este vorba despre abilitatea de a determina și de a schimba adecvat poziția și mișcarea corpului în spațiu.
• Capacitatea de reacție se referă la viteza de reacție. Este vorba despre inițierea unei mișcări intenționate ca răspuns la un stimul, în cel mai scurt timp posibil, iar indicatorul este timpul de reacție.
• Capacitatea de echilibru înseamnă menținerea corpului în anumite poziții. Atunci când ne mutăm corpul, este important să menținem sau să restabilim această stare. Distinguem între echilibrul static (în repaus), dinamic (în mișcare) și echilibrarea cu un obiect.
• Capacitatea de diferențiere se referă la controlul mișcării în spațiu și timp, având în vedere cerințele de forță pe baza informațiilor kinestezice provenite din mușchi, tendoane, ligamente și capsule articulare.
• Capacitatea ritmică este abilitatea de a percepe și de a exprima motoric ritmul, fie din exterior, fie încorporat în activitatea de mișcare.
• Capacitatea de asociere este interconectarea mișcărilor corpului (membre, cap, trunchi) într-o mișcare totală coordonată din punct de vedere spațial, temporal și dinamic, orientată spre atingerea unui obiectiv al acțiunii motorii.
• Capacitatea de reconstrucție adaptează și reconfigurează activitatea motorie în funcție de condițiile în schimbare pe care individul le percepe sau le anticipează. Este vorba despre reconfigurarea activității motorii în funcție de sarcina în schimbare.

De ce este necesară coordonarea în fotbal?

Coordonarea se numără printre abilitățile motorii ale omului. Este o abilitate înnăscută, care trebuie dezvoltată la fiecare antrenament. Cel mai bine se face în combinație cu abilitățile de viteză. Abilitățile de coordonare sunt condiționate în principal de procesele de control și reglementare a activității motorii.

În dezvoltarea coordonării în fotbal, jucătorii trebuie să atingă sincronizarea temporală a mișcărilor în diferitele segmente ale corpului. Este vorba despre precizia mișcărilor cu mingea și fără mingea, care nu este afectată de oboseală și de presiunea spațio-temporală a adversarului.

Opusul coordonării este așa-numita neîndemânare, pe care o întâlnim în special la niveluri de performanță mai scăzute, de exemplu, în timpul alergării sau executării abilităților de joc.

Totuși, abilitățile de coordonare nu sunt singurele care influențează performanța în fotbal. Performanța jucătorului este influențată și de abilitățile fizice și de cele hibride de viteză.

Avantajele coordonării jucătorilor de fotbal

• Control dominant al mingii
• Pase precise cu ambele picioare
• Decizii mai rapide
• Echilibru mai puternic în duelurile corp la corp
• Dribling înșelător când ocolești adversarii

Dezvoltarea coordonării în fotbal

Capacitatea de coordonare trebuie să fie formată în perioada dintre 6 și 12 ani, când are loc cea mai bună dezvoltare a abilităților. În prima fază, este vorba despre alegerea exercițiilor pentru dezvoltarea așa-numitei coordonări generale. De la pubertate, adică între 11 și 12 ani, se îmbunătățește în mod dominant coordonarea specifică fotbalului.

În dezvoltarea coordonării în fotbal, ar trebui să se atingă următoarele aspecte:

• reacții rapide și corecte la stimuli în situații de joc,
• abilitatea de a învăța mișcări noi, în special cele legate de abilitățile fotbalistice,
• niveluri ridicate de coordonare intramusculară – transferul informațiilor de la creier referitoare la forță, viteză și cantitatea de unități motorii implicate în mușchiul activat pentru mișcare. Jedná se zde o ekonomiku pohybu, například správný timing přihrávky nebo nadbíhání,
• abilitatea de adaptare și modificare a activității motorii în funcție de cerințele situației de joc.

Exerciții pentru coordonare și echilibru

Fotbalul este un sport dinamic, care necesită agilitate, viteză și abilitate naturală. Pentru a îmbunătăți performanța, trebuie să lucrăm constant, să învățăm și să ne perfecționăm abilitățile de bază. Pentru a crește coordonarea, este bine să integrăm în mod regulat exerciții funcționale în antrenament pentru a angaja întregul corp și jocuri pentru controlul mingii.

Într-un singur exercițiu funcțional, antrenezi forța, rezistența și performanța, controlezi echilibrul, lucrezi cu diferite grupe musculare și te concentrezi pe mișcări fluide.

Aici vă vom arăta câteva exemple de antrenament.

1. Dribling

Exercițiile de dribling vor construi o bază solidă de echilibru și coordonare:

Exerciții cu conuri în slalom

• Plasați o linie dreaptă de conuri la distanțe regulate între ele și driblați între ele fără a le atinge.
• Plasați două rânduri de conuri la aproximativ 3 m distanță unul de altul. Driblați mingea de la un capăt la altul cât mai repede posibil, rămânând între rândurile de conuri.
• Driblingul circular în jurul conurilor este o versiune mai dificilă a slalomului. Exercițiul testează controlul mingii de către jucător în spații strânse.
• Aranjați conurile aleatoriu în grupuri diferite și driblați între ele. Această exercițiu te obligă să improvizezi.

2. Întindere dinamică

O altă modalitate importantă de a dezvolta echilibrul jucătorilor este întinderea. În timp ce forma tradițională de întindere statică implică statul pe loc, întinderea dinamică necesită mișcarea întregului corp în timpul întinderii. În plus, pregătește mușchii pentru mișcări rapide cu un impuls rapid și testează coordonarea acestora.

Să vedem câteva exemple de coordonare:

• genunchi înalți,
• atragerea călcâiului către fese,
• genuflexiuni laterale,
• mișcări laterale,
• mersi în genuflexiune.

Aceste exerciții imită mișcările obișnuite efectuate în timpul unui meci de fotbal, cum ar fi alergatul, lovirea mingii și alunecarea. Majoritatea dintre ele necesită, de asemenea, să stai pe o singură picior în timp ce restul corpului se mișcă.

3. Sporturi complementare

Pentru a-ți dezvolta versatilitatea în fotbal, ar trebui să te dedici din când în când și altor activități. Practicarea unui singur sport pe tot parcursul anului limitează potențialul sportiv al jucătorilor.

Există o varietate de sporturi complementare. Așadar, să ne imaginăm câteva dintre ele:

• Tenisul necesită mișcări similare cu un impuls rapid și schimbări de direcție, la fel ca în fotbal.
• Golful dezvoltă viziunea și percepția adâncimii. De asemenea, îmbunătățește răbdarea și disciplina.
• Lacrosse are o structură similară a terenului și a regulilor, dar este mai solicitant din punct de vedere fizic. Îi învață pe jucători cum să folosească corpul pentru a obține mingea.
• Baschetul este similar fotbalului prin mișcare, aranjare și joc de echipă.
• Voleiul ajută la sincronizarea salturilor și la urmărirea mingii pentru lovituri cu capul.

4. Scările de agilitate

Scările de agilitate sunt un instrument versatil folosit atât de ligile de tineret, cât și de fotbaliștii profesioniști. Oferă posibilitatea de a efectua diferite exerciții pentru picioare, care reprezintă cea mai importantă abilitate pe care un fotbalist o poate dezvolta.

Antrenamentul picioarelor include viteză, agilitate și echilibru, iar scările de agilitate sunt printre puținele instrumente care dezvoltă toate cele trei aspecte.

5. Exerciții cu conuri pătrate

Probabil cea mai bună metodă generală pentru dezvoltarea vitezei, echilibrului și coordonării este exercițiul cu conuri pătrate, care contribuie la dezvoltarea acestor abilități.

Jucătorii își folosesc viteza verticală și laterală. Aceștia sprintă, se deplasează lateral, merg înapoi, încercând să rămână pe o linie dreaptă, dar trebuie să facă și o întoarcere bruscă de nouăzeci de grade.

Pentru acest exercițiu și pentru a îmbunătăți rezistența, cele mai bune sunt intervalele scurte.