Interviu – Jan Laštůvka

Vă prezentăm primul dintre interviurile noastre cu portarii care poartă mănușile BU1. Astăzi vom pune câteva întrebări interesante portarului despre care v-am scris deja anterior. Jan Laštůvka este unul dintre primele nume mari care au purtat mănușile noastre. Să-l întrebăm câteva lucruri, fie despre începuturile sale, fie despre viitorul său...

Cine este Jan Laštůvka

Suportul binecunoscut al Baníkului a venit pe lume în anul 1982 la Havířov. În lumea fotbalului a pătruns 6 ani mai târziu, când prietenii l-au adus la clubul din Karviná. La vârsta de 18 ani, a fost transferat la Baníku Ostrava, unde după primul sezon a ajuns pe postul de portar titular. A rămas acolo până la plecarea sa. Până atunci, a reușit să câștige titlul cu Baník, mai exact în sezonul 2003/2004.

În anul 2004, s-a mutat în Ucraina, deoarece a fost transferat la Șahtior Donețk.
A petrecut 3 ani acolo, jucând în Liga Campionilor și Cupa UEFA. În anul 2007, a ajuns și în Anglia, petrecând un an la Fulham iar în sezonul următor a jucat în Bundesliga la vecinii noștri germani, unde a apărat pentru VfL Bochum.
Aici l-a înlocuit pe colegul său Jaroslav Drobný în poartă, care atunci a fost transferat la Hertha. După un an în Germania, Lašty s-a întors în Anglia, de data aceasta jucând pentru West Ham, pentru care însă a jucat doar o singură dată.

În cele din urmă, s-a stabilit în Ucraina, pe care o cunoștea. În anul 2009, a fost transferat la FK Dněpr și transferul a fost mai mult decât reușit. Honza a apărat în Dnipro timp de aproximativ 7 ani, participând la peste 100 de meciuri. După ce clubul său de origine a ajuns în prima ligă, a decis să se întoarcă acasă.

În anul 2016, a apărut din nou în mediul său de acasă, de data aceasta în echipamentul echipei care l-a format – Karviné. Lui Honza i s-a oferit ajutorul ca nou-venit pentru a ajunge la mijlocul clasamentului. După un sezon foarte reușit, s-a decis să se transfere la Slavia, care se întărea atunci. Din păcate, în Praga nu a întâmpinat multă încredere și a fost forțat să se transfere după șase luni. A decis să se transfere la echipa în care a început întreaga sa carieră profesională.  În ianuarie 2018, s-a întors la Baník Ostrava.

Cum ai ajuns să te apuci de prins?

Am început să joc fotbal ca atacant, dar după o jumătate de an am ajuns cumva în poartă. Când eram mic, jucam pentru două categorii de vârstă: la cea mai mare eram portar, iar la cea mai mică jucam în atac. Trebuie să recunosc că, până în ziua de azi, îmi place foarte mult să joc cu picioarele, chiar dacă sunt portar.

Îți amintești vreun moment memorabil sau amuzant din copilăria ta fotbalistică?

Ei bine, din copilărie nu îmi amintesc nimic semnificativ, dar există un moment pe care probabil îl voi păstra în memorie pentru totdeauna. În primul meu meci de ligă împotriva lui Žižkov, am prins mingea în afara careului, ceea ce a dus la un cartonaș galben și un gol primit. Din fericire, băieții din echipă m-au susținut atunci și am câștigat meciul.

Tricoul tău poartă numărul 16, de ce este așa?

Încă de mic nu mi-a plăcut numărul unu, chiar dacă a trebuit să-l port în categoriile de tineret. Când am ajuns printre băieți, trebuia să-mi aleg un număr ca portar de rezervă. În acea perioadă, am ales numărul 16, care mi-a devenit cumva drag. L-am purtat la Baník, după un timp l-am avut și în Ucraina și îl am și acum, după întoarcerea în Cehia.

Care este realizarea de care ești cel mai mândru în cariera ta?

Chiar dacă am activat în multe cluburi de-a lungul carierei mele, sunt cel mai mândru de începuturile mele la Baník, în special de anul în care am câștigat titlul. Probabil nu voi putea niciodată să scot din minte sărbătorile. Un alt aspect care trebuie menționat sunt meciurile din echipa națională, ceea ce reprezintă visul fiecărui băiat mic.

Ce îți place cel mai mult la postul de portar?

Știm cu toții că portarii sunt puțin nebuni. Se exercită presiune asupra lor, nu trebuie să facă nicio greșeală, și tocmai aceasta este o mare provocare. Cu siguranță nu există un sentiment mai bun decât să împiedici o ocazie de gol a adversarului spre sfârșitul unui meci foarte tensionat.

Urmărești și alți portari, eventual cine este favoritul tău?

Când aveam 18 ani, urmăream fiecare meci de ligă. Deși nu mai urmăresc atât de mult odată cu înaintarea în vârstă, nu ratez marile meciuri. Uneori, mă uit pe internet la un antrenament de portar pentru a vedea cum se antrenează ceilalți. Dintre portari, urmăresc vârful mondial, dar dacă ar trebui să spun un singur nume, acesta ar fi Buffon. Chiar și la vârsta sa, reușește să facă lucruri incredibile.

Ce te-a convins să porți mănușile BU1?

Am ajuns la mănuși din întâmplare, după ce m-am întors din Ucraina. Pur și simplu mi s-au potrivit. De la început, am folosit croiala Roll Finger, care mi se potrivește perfect, iar în ceea ce privește caracteristicile, mănușile BU1 depășesc alte mărci în durabilitate și aderență. Un alt aspect este că, în timpul angajamentelor mele la Karviná sau Slavia, și alți portari au ajuns să îndrăgească acest brand, ceea ce este cu siguranță un semn că aceste mănuși sunt de calitate.

Care este obiectivul tău personal în acest sezon?

Am avut posibilitatea să plec fie la Karviná, fie la Baník. Am ales Baník, care în prezent nu are o poziție în clasament așa cum ne-am fi dorit. În prezent, obiectivul nostru este să salvăm Baník de la retrogradare, deoarece, în opinia mea, un club cu o astfel de istorie merită să facă parte din prima ligă. Se poate spune, așadar, că obiectivul meu personal este obiectivul întregului club.

Honzo, îți mulțumesc foarte mult pentru interviu și îți doresc ție și clubului tău mult noroc în a doua jumătate a sezonului. Ai dori să transmiți ceva celorlalți portari la final?

Aș dori să urez tuturor noroc și multe meciuri fără goluri în faza de primăvară a sezonului. Dacă încă nu aveți mănuși BU1, cu siguranță nu ezitați să le încercați, după părerea mea nu veți regreta.